De multe ori se întâmplă să vină clienți care nu înțeleg de ce nu este posibil ca traducerea unui document chiar și de 3 pagini, nu poate să fie gata în maxim 1 oră. Alți clienți atestă faptul că ar putea să facă ei traducerea … doar că nu sunt traducători autorizați să o poată ștampila. Deci cum poți deveni traducător certificat sau autorizat pentru măcar o limbă străină de circulație internațională? Pare simplu… dar este?
De-a lungul timpului au existat mai multe căi de acces în meseria de traducător. Astfel până în anul 2016 puteai fi traducător dacă erai posesorul unei diplome de licenţă ori echivalentă din care rezultă specializarea în limba sau în limbile străine pentru care soliciți autorizarea ori care atestă că ai absolvit un institut de învăţământ superior în limba străină pentru care soliciți autorizarea sau erai posesorul unei diplome de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că ai absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităților naţionale pentru care soliciți autorizarea. O altă modalitate de a deveni traducător era să fii atestat de către Ministerul Culturii şi Cultelor ca traducător pentru specialitatea științe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română;
Avem în schimb generații noi de traducători care au urmat programe universitare de specialitate – spre exemplu Facultatea de Limbi si Literaturi Străine din cadrul Universității București cuprinde toate cele trei cicluri de studii universitare (licență, master, doctorat), iar programele de licență includ, printre altele, si specializarea in Traducere si interpretare. In ceea ce privește programele de masterat, poți opta pentru Masteratul in Traduceri si Terminologii Speciale, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Masteratul European pentru Formarea Interpreților de Conferință) sau alte specializări cu specific disponibile de la alte universități din țară. Există si traducători care au absolvit alte facultăți (filologie, științe economice, domenii tehnice, medicale etc.) și s-au reprofilat.
Potrivit legii 76/2016 examenul care trebuie susținut pentru obținerea certificatului de traducător se susține la Ministerul Culturii doar în sesiunile speciale care sunt organizate la nivel național. La examene se pot înscrie persoane care au absolvit cel puţin învăţământul liceal, cu promovarea examenului de bacalaureat (în România sau în altă țară – în acest caz diploma trebuie să fie echivalată). Pot fi traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei doar persoanele care au certificat de traducător eliberat de Ministerul Culturii pentru specialitatea ştiinţe juridice, din limba străină în limba română şi din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea. Evaluarea urmăreşte să evidenţieze competenţele lingvistice dobândite de candidaţi prin orice mijloace, ca urmare a experienţei personale. Despre acest examen revenim cu detalii intr-un blog separat.
Însă autorizația nu e un semn că poți traduce corect orice fel de text deoarece nu garantează că știi nici măcar limba – iar să fii un traducător bun implică un pic mai mult decât doar să fii o persoană bilingvă. Traducerea unui text de către o persoană care nu are și specializare pe domeniul respectivului text implică o adevărată muncă de cercetare ca să înțeleagă textul pe care-l are în față și ca să fie sigur că ce spune în limba-țintă are sens.
Un traducător bun trebuie să aibă și anumite competențe.
Programul European Master’s in Translation (EMT) este un parteneriat între Comisia Europeană și instituții de învățământ superior din Europa. EMT a elaborat un set de competențe necesare pentru prestarea serviciilor de traducere:
- competențe lingvistice,
- competențe tematice,
- competențe interculturale,
- competențe de dobândire a informațiilor,
- competențe tehnologice.
Așadar, standardele internaționale și academice sugerează că specializarea traducătorilor și interpreților este importantă. Specializarea este alegerea unui domeniu pe care traducătorul îl stăpânește și în care cunoaște bine terminologia atât din limba sursă și din limba țintă. Mulți traducători sunt generaliști și specializarea nu este obligatorie.
Mulți traducători sunt în schimb generaliști, așadar specializarea nu este obligatorie. Chiar poate să fie considerată restrictivă în acest gen de meserie deoarece iți poate limita accesul la o gamă mai largă de proiecte din diferite domenii. Acest aspect depinde foarte mult și de gradul de dificultate al textului care aparține de un anumit domeniu. Astfel în funcție de dificultatea textului traducerea acestuia poate implica un timp mai mare dedicat cercetării înțelegerii textului respectiv și a căutării celui mai bun echivalent pentru limba țintă. Așadar traducerea unui text dintr-un domeniu pe care nu îl controlezi pe deplin îți poate lua mai mult timp să o realizezi, astfel limitându-ți posibilitatea de a putea prelua mai multe proiecte cu termen de predare apropiat, pentru a avea calitatea necesară astfel încât clientul să mai apeleze la tine.
Specializarea într-un domeniu îți permite astfel să fii mai eficient, mai productiv și chiar să pretinzi tarife mai mari. Dar un traducător specializat va trebui deci să se priceapă la toate ramurile științei și tehnicii sau doar o ramură restrânsă de cunoaștere? Adevărul este că nici una nici alta. Important este să stăpânești bine limba română, particularitățile textului specializat precum și tehnici de documentare eficace în vederea efectuării cu acuratețe a traducerii. Există însă teama că dacă declari un domeniu de specializare, clienții care au proiecte din alte domenii nu te vor mai căuta. Nu este adevărat. Specializarea este un atu. Asta doar pentru că un traducător bun are și alte competențe care îi permit să abordeze cu succes diferite proiecte. Cazuri de succes în acest respect se referă la persoane cu studii în diferite domenii care au devenit traducători și interpreți după o experiență anterioară într-un alt domeniu. Ei cunosc deja un domeniu foarte bine și se specializează în acel domeniu.
Absolvenții de traductologie și de interpretariat pe de altă parte au bazele unor competențe profesionale importante. Competențele de traducere, lingvistice, de cercetare terminologică, interculturale sunt foarte importante în această meserie. Cei care nu au studii de traductologie trebuie să recupereze unele dintre aceste competențe. Iar absolvenții de traductologie trebuie să recupereze competențele din domeniile de specializare.
Indiferent dacă ești traducător generalist sau specializat orice traducere trebuie tratată cu simț de răspundere și mai ales să te asiguri că are o valoare estetică incontestabilă. Astfel indiferent de domeniul textului sursă, în realizarea unei traduceri trebuie avute în vedere următoarele etape:
- Evaluarea inițială a textului prin care se pot identifica eventuale probleme de ambiguitate lingvistică, a abrevierilor, a terminologiei specifice domeniului de specialitate sau oricare aspecte care ar putea necesita clarificare – această etapă se realizează împreună cu clientul care a solicitat traducerea.
- Realizarea primei versiuni a traducerii
- Revizia lingvistică, stilistică și de specialitate a primei versiuni a traducerii – proofreading – se face de către un alt traducător – se va urmări redarea integrală și corectă a mesajului textului sursă, corectitudinea din punct de vedere gramatical, folosirea adecvată a limbajului de specialitate
- Elaborarea versiunii finale
În domeniul traducerilor este fundamental să adopți încă de la început un comportament profesionist ceea ce înseamnă a respecta termenul de livrare, a oferi o traducere de calitate, a fi corect și transparent cu clientul și a fi conștient de propriile capacități dar și de propriile limite.
Unii traducători lucrează cu normă întreagă, alții cu normă parțială, în timp ce alții sunt angajați cu carte de muncă. De altfel pe piața traducerilor competiția este acerba. Pentru a te distinge de restul traducătorilor, trebuie în primul rând să iți depășești propriile limite. Trebuie să te perfecționezi continuu, să fii veșnic informat, la curent cu toate noutățile, să frecventezi cursuri de perfecționare, să participi la seminarii și să fii în contact permanent cu mediul virtual al traducătorilor (grupuri pe facebook, forum-uri etc.).
Despre interpretariat și ce implică această parte a meseriei de traducător am scris într-un articol precedent pe care îl puteți citi aici: https://www.intelligent-translation.ro/interpretariat-in-uniunea-europana/
